Insula secretă care pare desenată. Locul unde înoți cu porci și dormi lângă rechini prietenoși
Nu e un vis și nici un film Disney. E Staniel Cay...
Vicepremierul Tanczos Barna, întrebat când vor creşte din nou salariile şi pensiile: Văd posibilă o indexare undeva în a doua parte a anului viitor. Dar România are nevoie de cel puţin un an pentru reaşezarea echilibrului fiscal-bugetar
Vicepremierul Tanczos Barna a declarat că măsurile de îngheţare a salariilor şi pensiilor sunt temporare şi că vede o posibilă indexare în a doua parte a anului viitor, în cazul în care România se echilibrează financiar. În privinţa eliminării sporurilor, vicepremierul susţine că este vorba despre o decizie definitivă.
Vicepremierul Tanczos Barna spune când ar putea fi indexate salariile și pensiile
Vicepremierul Tanczos Barna a declarat că măsurile de îngheţare a salariilor şi pensiilor sunt temporare şi că vede o posibilă indexare în a doua parte a anului viitor, în cazul în care România se echilibrează financiar. În privinţa eliminării sporurilor, vicepremierul susţine că este vorba despre o decizie definitivă.
Salariile și pensiile nu vor fi indexate în 2025. Vicepremierul Barna: Eliminarea unor sporuri „este o măsură definitivă” / Ce spune despre programul Rabla
Salariile și pensiile nu vor fi indexate cu rata inflației anul acesta, prioritatea fiind asigurarea plății lor până la sfârșitul anului 2025. În schimb, sunt discuții pentru reluarea programului Rabla, spune vicepremierul Tanczos Barna.
Tanczos Barna asigură că pensiile și salariile nu sunt în pericol. „Nu există niciun risc”
Ministrul de Finanțe, Tanczos Barna, a dat asigurări că pensiile, salariile și investițiile nu sunt în pericol, având în vedere reducerea cheltuielilor bugetare. Pensii și salariile nu sunt în pericol Barna a fost întrebat despre
Vicepremierul Tanczos Barna: Avem nevoie de o administraţie publică locală care să ofere servicii de calitate cetăţenilor şi să colecteze taxele locale într-un mod mai eficient. Pachetul 2 de măsuri va viza şi aceste aspecte
Vicepremierul Tanczos Barna a transmis, miercuri, după discuţii cu reprezentanţii Asociaţiei Municipiilor din România, Asociaţiei Oraşelor din România şi Asociaţiei Comunelor din România, că avem nevoie de o administraţie publică locală care să ofere servicii de calitate cetăţenilor şi să colecteze taxele locale într-un mod mai eficient, el arătând că Pachetul 2 de măsuri va viza şi aceste aspecte. Vicepremierul anunţă că săptămâna viitoare vor analiza deja prima variantă a pachetului de măsuri, axate pe creşterea capacităţii financiare şi eficientizarea administraţiei locale.
Ministrul Finanțelor, Tánczos Barna, dezvăluie CINE va decide măsurile de tăiere a cheltuielilor publice. ”Există un scenariu cu foarte multe măsuri într-un pachet”
Ministrul Finanțelor, Tánczos Barna, a precizat, joi, cine va stabili măsurile de tăiere a cheltuielilor publice, necesare pentru reducerea deficitului bugetar.
Vicepremierul Tanczos Barna, despre creșterile de taxe: „Atât UE, cât și agențiile de rating cu care am vorbit zilele trecute au spus că primele variante prezentate de România nu sunt suficiente”
Vicepremierul Tanczos Barna a precizat joi, în cadrul unei conferințe de presă, că pachetul de măsuri fiscale care cuprinde printre altele creșterea TVA la 21% a fost agreat în coaliție în urma discuțiilor cu reprezentanții
Vicepremierul Tanczos Barna explică de ce reforma fiscală este absolut necesară: ”Deficitul bugetar este nesustenabil fără măsurile de corecție. Suntem presați de timp”
Vicepremierul Tanczos Barna, fost ministru al Finanțelor, a explicat, joi, de ce măsurile de reformă fiscală sunt absolut necesare și trebuie luate cât mai rapid cu putință.
Vicepremierul Tanczos Barna spune că vinovaţii pentru deficitul bugetar imens sunt „cei care au plătit salarii în plus, pensii în plus, investiţii în plus”: Eu văd unde s-au dus banii, dar era o cheltuială nesustenabilă
Tanczos Barna, unul dintre cei cinci viceprim-miniştri ai guvernului Bolojan afirmă, întrebat cine e responsabil pentru deficitul bugetar foarte mare, că vinovaţi pentru deficitul de 9,3% sunt „cei care au plătit salarii în plus, pensii în plus, investiţii în plus”. Fostul ministru al Finanţelor Publice susţine că vede unde s-au dus banii, împrumutaţi de România, el dând ca exemple majorarea pensiilor şi a veniturilor bugetarilor şi investiţiile care s-au făcut, însă remarcă faptul că toate aceste cheltuieli au fost nesustenabile şi din acest motiv România a ajuns să ia credite foarte scumpe.